Lucian Dan Teodorovici: "Premiul Augustin Frăţilă deschide cărţile spre un public mai larg"

În 2011, cînd am terminat de scris romanul "Matei Brunul", nu m-am gîndit la premiile literare pe care cartea le-ar putea obţine. Nu erau, pe de o parte, foarte multe. Pe de altă parte, o asemenea dorinţă se creează odată cu emulaţia din jurul unei distincţii literare. Or, la noi, în ciuda unor jurii prestigioase care acordau astfel de premii, ele rămîneau cumva ascunse publicului larg, se constituiau doar într-o recunoaştere suplimentară în cadrul aşa-zisei „bresle”.

Premiul Augustin Frăţilă, oferit de Asociaţia Casa de cultură, a stîrnit de la bun început un freamăt ce a trecut rapid dincolo de scena literară. Sigur, valoarea lui financiară a contribuit esenţial la asta. A contribuit însă, zic eu, şi modul neobişnuit în care acest premiu se acordă: un juriu format din douăzeci de bloggeri, cititori adică, este invitat să ofere punctaje cărţilor selectate de un prim juriu, format din critici literari. Surprinzător. De ce nu un juriu 100% profesionist?

N-am să răspund eu în locul organizatorilor. Pot să remarc însă faptul că acest premiu, tocmai prin felul în care e organizat, nu a lăsat loc multor suspiciuni. Şi mai pot să adaug că, ulterior, mai toţi scriitorii cu care am vorbit apreciau transparenţa unei asemenea formule. Într-o lume literară în care, n-avem de ce s-o ascundem, semnul întrebării apare în dreptul oricărei iniţiative, să reuşeşti asta, mai cu seamă în condiţiile în care e vorba de o sumă mare asociată distincţiei, e deja un cîştig uriaş.

Dar mai e vorba de o serie întreagă de cîştiguri. Mai întîi, dat fiind că se bucură de o foarte bună mediatizare, Premiul Augustin Frăţilă deschide cărţile spre un public mai larg. Şi nu mă refer doar la romanul cîştigător, ci şi la celelalte volume selectate sau finaliste. Apoi, prin organizarea galei în care se acordă, literatura obţine, şi la acest nivel, al expunerii prin evenimente publice, un plus de eleganţă. Deloc în ultimul rînd, provocînd un juriu de bloggeri să aleagă cartea preferată, premiul „vorbeşte” şi în limba cititorilor obişnuiţi, nu numai în cea a criticii literare.

În calitate de prim cîştigător al Premiului Augustin Frăţilă, îmi recunosc bucuria de a observa că proiectul, prin continuitate, are toate şansele să devină ce şi-au propus de la bun început organizatorii lui: un real eveniment pentru literatura română în ansamblu. Pentru scriitori şi, în mod esenţial, pentru cititori.

Lucian Dan Teodorovici
 

Parteneri