Tudorel Urian

Trei motive m-au făcut să accept cu mare bucurie invitația de a face parte din juriul care acordă prestigiosul premiu „Augustin Frățilă”. Primul este de ordin personal. Augustin Frățilă este unul dintre prietenii tinereții mele. Am jucat împreună fotbal în echipa „Vieții studențești”, am râs, am povestit, i-am ascultat înfiorat muzica. Ne întâlneam întâmplător pe stradă (o vreme a locuit pe Aurel Botea, la doi pași de blocul meu) și discutam până ne
uita Dumnezeu despre lumea literară și poveștile ei fără sfârșit. Nu puteam rata șansa de a fi, măcar în acest fel, aproape de el și de zâmbetul său, străbătut de o abia perceptibilă undă de tristețe.

Al doilea motiv ține de orgoliul profesional. Probabil orice critic literar ar fi onorat să facă parte dintr-un juriu în care mai sunt Alex. Ștefănescu și Daniel Cristea-Enache. Doi critici care mănâncă literatură pe pâine, poate reperele cele mai sigure ale literaturii române de azi. Îi cunosc de destulă vreme pentru a fi convins de profesionalismul fără cusur al judecății lor critice. Sunt fericit să fac parte din echipa lor și nu am nicio îndoială că verdictele noastre vor fi corecte.

În fine, ca om care trăiește de ani buni în preajma culturii, nu aș avea cum să nu sprijin un proiect cultural de asemenea anvergură. Într-o vreme în care cultura a devenit Cenușăreasa bugetelor, iar industria cărții se confruntă cu dificultăți tot mai mari, un premiu de 10.000 de euro este aproape o minune cerească. Am tot respectul și simpatia pentru entuziaștii culturii, sponsorii generoși, care peste câteva luni îi vor demonstra unui autor român că truda lui nu a fost zadarnică și că adevăratele valori sunt până la urmă răsplătite. Intrând în componența acestui juriu, sunt fericit să particip la unul dintre pariurile majore ale literaturii române contemporane.

Parteneri